Agenda 2030 – o nouă provocare?


Agenda 2030 – Cum? Unde? Ce? Când?

Deseori ne confruntăm cu știri sau articole care abordează subiecte greu de înțeles, iar după două rânduri citite le abandonăm. De ce? Fie pentru că nu suntem obișnuiți cu temele discutate, pentru că nu trăim experiența celui care scrie articolul, fie pentru că autorul nu reușește să transforme subiectul complex într-o poveste ușor de parcurs.

Ei bine, astăzi eu tocmai acest lucru îmi propun: să transform într-o poveste accesibilă un subiect tratat destul de rar și, de multe ori, dezbătut în timpul unor evenimente formale – Agenda 2030 și ale sale Obiective de Dezvoltare Durabilă (cunoscute în limba engleză drept ,,Sustainable Development Goals”).

Nu este publicat aici întâmplător. Ba din contră, pagina web unyouthdelegate.ro este locul în care veți găsi în următoarea perioadă articole asemănătoare având în vedere că Denisa Bratu și Gabriel Uifălean, delegații de tineret la Organizația Națiunilor Unite, au responsabilitatea de a-i informa pe tinerii din România despre prioritățile dezbătute la nivel global, precum și de a le duce mesajele și preocupările în spațiul internațional.

Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

În spatele Agendei 2030 stă Organizația Națiunilor Unite fondată în anul 1945 cu scopul de a promova și asigura cooperarea internațională și de a preveni un nou conflict de proporțiile Celui De-al Doilea Război Mondial.[1] România este membră ONU încă din decembrie 1955[2], iar din 2006 este reprezentată anual de doi delegați de tineret.[3]

Agenda 2030 reprezintă misiunea pe care statele membre și-au asumat-o în septembrie 2015 pentru următorii 15 ani. Ea a luat forma celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Sustainable Development Goals) pe care le puteți vedea ilustrate mai jos. Fiecăruia îi corespunde un simbol:

 

Imagini pentru sdgs

În traducere liberă (vezi traducerea oficială aici), Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pe care statele și le-au asumat până în anul 2030 sunt următoarele:

  1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele ei, peste tot în lume;
  2. Fără foamete – Eliminarea foametei, asigurarea securității alimentare, nutriției îmbunătățite și promovarea agriculturii sustenabile;
  3. Sănătate optimă și bunăstare – asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea acesteia pentru persoanele de toate vârstele;
  4. Educație de calitate – asigurarea educației de calitate, incluzive și echitabile precum și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții;
  5. Egalitate de gen – atingerea egalității de gen și încurajarea tuturor fetelor și femeilor;
  6. Apă curată – asigurarea disponibilității apei și managementului său durabil;
  7. Energie curată la un preț accesibil – Asigurarea accesului tuturor la energie, la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern;
  8. Muncă decentă și creștere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi;
  9. Industrie, inovație și infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei;
  10. Inegalități reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la un stat la altul;
  11. Orașe și comunități durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile;
  12. Consum și producție responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile;
  13. Acțiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor;
  14. Viața în mediul subacvatic – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă;
  15. Viața în mediul terestru – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre;
  16. Pace, dreptate și instituții puternice – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă;
  17. Parteneriat pentru atingerea Obiectivelor – Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

După cum observați, agenda este complexă și abordează toate aspectele care astăzi sunt în atenția politicienilor din toată lumea (sau ar trebui să fie). Obiectivele sunt foarte diverse, iar multe dintre ele sunt valabile și pentru România. Chiar așa! De multe ori am întâlnit păreri conform cărora ele răspund doar nevoilor statelor sărace din Africa sau Asia. Nimic mai greșit! Inclusiv statele bogate au suficiente probleme de abordat, probleme care să justifice importanța acestor Obiective.

Probabil că unii dintre voi se întreabă cum s-a ajuns la forma aceasta a Agendei 2030. Ei bine, Organizația Națiunilor Unite nu se află la prima agendă globală de acest tip. Până în anul 2015 au fost în vigoare Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goals).[4] Cele 8 ținte adoptate de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000 au condus la o serie de îmbunătățiri ale calității vieții în jurul lumii până în anul 2015. De exemplu, vaccinarea împotriva pojarului a prevenit aproximativ 15,6 milioane de decese între 2000 și 2013, iar numărul de cazuri de pojar raportate la nivel global a scăzut cu 67% în aceeași perioadă. [5] De asemenea, între 2000 și 2013, prevenirea, diagnosticarea și tratarea tuberculozei au salvat aproximativ 37 de milioane de vieți, iar rata de mortalitate cauzată de această boală a scăzut cu 45%. [6]

Cu toate acestea, lumea din care noi astăzi facem parte încă se confruntă cu probleme precum accesul la educație, mortalitate infantilă, acces la servicii de sănătate precum și schimbări climatice. Din aceste motive, dar și altele pentru care nu mi-ar ajunge un articol, avem nevoie de ținte clare pentru următorii ani.

Dacă te întrebi de ce ne-ar interesa o agendă atât de complexă, răspunsul este următorul: datorită evoluției tehnologiei și a interdependenței dintre state, lucrurile care se întâmplă la o distanță foarte mare ne pot afecta. O boală contagioasă, care nu este prevenită la timpul potrivit acolo unde apare, poate deveni epidemie și se poate răspândi rapid în diferite zone ale lumii. Un conflict îndepărtat (vezi cazul Siriei) ne poate afecta în mod direct sau indirect. Astăzi, statele sunt mai conectate ca niciodată făcând din harta globului o pânză de păianjen. De aceea, trebuie să privim cu responsabilitate viitorul.

De asemenea, dacă te întrebi cum putem pune umărul la atingerea Obiectivelor, răspunsul capătă din nou nuanțe – fie prin acțiuni locale, în familie sau în cercul de prieteni, fie prin acțiunile instituțiilor statului în țara noastră sau prin sprijinul pe care statele îl pot oferi altora. Pentru că da! Deși nu multă lume știe, România oferă ajutor statelor care au nevoie. Nu este vorba doar despre bani, cât și de schimb de experiență în anumite domenii. Statul care primește cel mai mare sprijin din partea României este Republica Moldova[7] . Alte state care au primit ajutor in partea statului român în 2015 sunt Serbia sau Tunisia.[8]

Așadar, sper că la sfârșitul acestui articol te las mai informat în legătură cu Agenda 2030 și anumite direcții de politică externă pe care inclusiv România, ca stat participant la negocierile internaționale, trebuie să și le asume. Denisa Bratu și Gabriel Uifălean vor continua în perioada următoare se realizeze activități cu tinerii pentru a îi informa despre acest subiect și vor pleca curând la Organizația Națiunilor Unite pentru a duce mai departe mesajele pe care ni le-au transmis în campania de consultare. Așa că nu ezitați să citiți următoarele știri! Pregătim povești despre tineri români care ne inspiră!

 

[articol scris de Andreea Tătaru, PR Adviser]

[1]http://www.un.org/en/about-un/, accesat la 15.01.2017

[2]http://www.un.org/en/member-states/index.html, accesat la 15.01.2017

[3]http://www.un.org/esa/socdev/unyin/documents/profiles/Romania.pdf, accesat la 15.01.2017;

[4]http://www.un.org/millenniumgoals/, accesat pe 16.01.2017;

[5],,The Millennium Development Goals Report – 2015”, United Nations, New York, p. 5;

[6]Idem, p. 6;

[7] ,,Raport Național privind asistența oficială pentru dezvoltare acordată de România în 2015”, Ministerul Afacerilor Externe, 2016, p 7;

[8] Ibidem.

Surse imagini:

1. https://www.hhrjournal.org/2016/01/promising-the-world-accountability-and-the-sdgs/;

2. http://www.makingitmagazine.net/?p=8959;