București, România
+40787695055 / +40772058224
office@unyouthdelegate.ro

ODD 2: FOAMETE ZERO

ODD 2: FOAMETE ZERO

Descriere generală 

Deși la nivel european și național, problema foametei nu este una recurentă, în țările în curs de dezvoltare malnutriția, înfometarea și bolile premergătoare acestora devin probleme stringente, ce necesită o soluție imediată. Din păcate, lipsa hranei este resimțită de peste un miliard de persoane la nivel planetar,  iar Obiectivul  numărul 2 își propune, mai presus decât orice, ca până în 2030 acest număr să fie redus semnificativ. 

În principiu, obiectivul are în vedere dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, încurajarea producției autohtone și promovarea unui stil de viață sănătos în virtutea unor principii de nutriție fundamentale. Deși în 2014 rata obezității în România a fost sub 10%, plasând-o sub media Europei și în primele 3 țări unde obezitatea nu reprezintă o problemă, în 2019 cifrele au crescut, iar procentul a ajuns la peste 20%, tendința de creștere fiind manifestată pe întregul continent (Sursa: insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/02-Analiza-de-situatie-ZEIO-2019-FINAL-APR.pdf). Obezitatea nu este însă un indicator al absenței foametei, ci al unei diete sărace în alimente echilibrate, proaspete și diversificate. 

De asemenea, este de menționat România are o implicare activă în sectorul agricol la nivel european, livrând bune practici de susținere a tinerilor fermieri, a culturilor acestora și o economie bazată, printre altele, pe agricultură, fiind cel mai mare exportator de porumb și grâu.  Însă, cu toate aceste aspecte favorabile, România se confruntă cu un deficit al cererii de muncă în domeniu, o productivitate scăzută și un randament mai mic decât în anii precedenți. În aceeași notă, obiectivul urmărește și o economie agricolă sustenabilă care să elimine emisiile de carbon și poluările din sol, aspecte în spectrul cărora România nu demonstrează o prestație coerentă.

În vederea consolidării acestui obiectiv, Organizația Națiunilor Unite a creat, în 1961, Programul Alimentar Mondial (World Food Programme) pentru combaterea foametei și asigură, în fiecare an, alimente pentru peste 90 de milioane de oameni. În octombrie 2020, PAM a câștigat premiul Nobel pentru Pace, fiind considerat o „forță conducătoare în eforturile de a preveni foametea ca o armă de război și conflict.” 

Deși situația uneori pare echilibrată, lucrurile la nivel global stau îngrijorător:

  • În 2018, 11% din populația globului era subnutrită (820 de milioane de persoane), deși procentul a scăzut de la 15% din 2000; 
  • 9% (aproximativ 697 de milioane de oameni) din întreaga populație nu consumă (sau nu își permite) alimente sănătoase, echilibrate și benefice; 
  • 22% dintre copiii din întreaga lume au deficit de creștere din cauza malnutriției; 
  • 1 din 4 oameni de pe glob duc un stil de viață îngrijorător sau cel puțin nesănătos în ceea ce privește alimentația, iar mortalitatea la copiii sub 5 ani este alarmantă (Sursa: https://ourworldindata.org/hunger-and-undernourishment). 

Câteva ținte și indicatori

  • Eradicarea foametei și protejarea persoanelor aflate în zone vulnerabile, fie predispuse calamităților naturale, fie conflictelor militare;
  • Eradicarea formelor de malnutriție și crearea unui mecanism prin care să fie creat accesul tuturor persoanelor la o alimentație sănătoasă, echilibrată și sustenabilă;
  • Implementarea unor sisteme, tehnici și mecanisme de  impulsionare a agriculturii sustenabile și de creare  a unei producții alimentare durabile, ecologice și accesibile și care să fie adaptabilă la orice schimbare climatică (inundații, secetă, furtună ș.a.m.d.)
  • Eliminarea risipei de alimente și gestionarea producției într-un mod cât mai durabil care să consume cât mai puține resurse; 
  • Adoptarea unor măsuri economice care să permită prețuri corecte pe piețe și care să încurajeze fermierii și producția autohtonă. 

Mai multe informații găsiți pe: https://sdg-tracker.org/zero-hunger

Ce putem face noi? 

Cum schimbarea pleacă de la noi, atenția pe care o acordăm lucrurilor obișnuite de zi cu zi poate crea într-adevăr o schimbare. Iar pentru a susține obiectul Fără foamete putem să:

  1. Cumpărăm alimente de la producătorii locali, iar astfel susținem agricultura și economia locală; 
  2. Cumpărăm exact cantitatea de mâncare de care avem nevoie, pentru a nu crea o risipă de alimente (anual, România produce aproximativ 1,5 milioane de tone de deșeuri alimentare); 
  3. Promovăm un stil de viață sănătos, pornind de la exemplul personal;
  4. Identificăm metode de practicare a agriculturii la o scară mică, prin inițiative personale;
  5. Gătim și consumăm cât mai sustenabil, asigurându-ne că resursele folosite nu fac rău mediului; 
  6. Donăm către Programul Alimentar Mondial, care asigură hrană pentru persoanele din mediile vulnerabile, prin aplicația Share The Meal.

Pentru a ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv, Clubul Fermierilor Români a pus în aplicare programul Tineri Lideri pentru Agricultură, unde sunt oferite cursuri de leadership, management, de înțelegere a aspectelor legislative, fiscale și de marketing, toate acestea pentru a stimula interesul noilor generații pentru agricultură și pentru a menține această ramură activă.

Mai multe detalii despre Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2, implicarea României în strategiile ONU  dar și despre cum putem minimiza risipa alimentară puteți găsi accesând link-urile de mai jos:

 

@2020 Delegații de Tineret ai României la ONU